Când îmi vine rândul să-mi iau rămas-bun, îl trag pe Alaric într-o îmbrățișare mai întâi și apoi trec la mama. Are lacrimi în ochi, probabil știind că acum trebuie să-și ia rămas-bun de la Lyra.

— Mai bine aduci bebelușul ăsta înapoi să ne mai vadă, spune mama, trăgându-și nasul. Își pune brațul în jurul meu și mă trage într-o îmbrățișare. Și să te întorci și tu.

O îmbrățișez și eu.

— Promit.

Mi-