Ținându-mă încă strâns la piept, Kavros se așază pe canapea. În cele din urmă mă eliberează puțin, dar numai atât cât să nu stau chiar în poala lui. Brațele lui se înfășoară în jurul meu ca niște lanțuri. Nu sunt întru totul împotriva poziției, iar el nu mă rănește. Dar ar fi frumos să pot face ce vreau, nu să fiu forțată.

„Kavros”, mormăi eu. „Dă-mi drumul.”

„O să fugi înapoi la el”, spune Kavros