Mă retrag în singurul spațiu sigur care mi-a mai rămas în locul ăsta: camera Lyrei. Ea doarme, așa că mă așez pe un scaun lângă pătuțul ei și o privesc dormind.

Orice s-ar întâmpla de acum înainte, orice cuvinte dureroase ar rosti frații, orice suferință aș fi pusă să îndur, mă voi consola știind că afecțiunea Lyrei pentru mine a fost și va fi întotdeauna sinceră.

Îmi vor lipsi atât de multe lucru