— Da, a spus ea, îndepărtându-se de fereastră.

Amândouă am stat acolo, înghețate, ascultând.

Alt zgomot. Ca și cum cineva ar fi călcat pe pietriș.

— Seraphina, am șoptit eu.

S-a apropiat de mine și amândouă ne-am holbat la ușa de la intrare.

Clanța a început să se rotească.

Inima îmi bătea atât de tare încât am crezut că o să-mi sară din piept.

Ușa era încuiată. Nu puteau intra. Eram în siguranță.