Soarele dimineții răsărea leneș deasupra orașului când m-am trezit brusc la vibrația neîncetată a telefonului meu. Somnoroasă, am întins mâna după el pe noptieră, cu ochii încețoșați mijindu-se la id-ul apelantului. Scria „Simone”. Inima mi-a tresărit când am răspuns la apel.

— Sienna, tu ești? Vocea lui Simone suna slăbită, dar plină de ușurare.

— Da, Simone, eu sunt. Ce se întâmplă? am întrebat,