Perspectiva lui Hank

Încă o dată, am fost lăsați într-o tăcere care mă făcea să simt de parcă o cerneală mi se târa pe brațele goale. Emoțiile îmi reveneau pentru că nu mai exista nicio scăpare din a discuta despre asta chiar acum. Ryder stătea în continuare sprijinit de canapea, cu ambele brațe întinse pe spătarul acesteia. Puteam simți dosul mâinii lui atingând marginea gulerului cămășii mele a