Am zâmbit. Cel puțin existau doi oameni aici care se bucurau cu adevărat pentru mine.

Trei oameni! Domnul Gannon! A venit spre mine și m-a strâns într-o îmbrățișare de urs. Purta un tricou alb care stătea să pleznească pe mușchii lui uriași.

— Felicitări, Amity! a spus el, privindu-mi inelul.

— Mulțumesc, domnule Gannon! am spus, zâmbind.

— Cu plăcere, Luna! Spune-mi Garrett! a insistat el.

—