Capitolul 58: Pot să-l iau eu?

"Doamne, Dumnezeule..." Respirația mi s-a oprit în gât și m-am împiedicat făcând un pas înapoi. "Oh, Dumnezeul meu adevărat. Nu se poate. Nici pe naiba."

Mașina stătea strălucind în garaj de parcă o bucată din soare s-ar fi decis să se parcheze pe proprietatea familiei Thorne. Elegantă. Puternică. Vopseaua galbenă nu era doar vopsea — sclipea ca aurul lichid, captând