Aria alergase o lungă perioadă de timp spre junglă. De fiecare dată vedea silueta neclară a persoanei care alerga în fața ei și o urma. Uneori, persoana dispărea complet. Ea se oprea, gâfâind, ca să privească împrejurimile și să prindă mirosul persoanei pe care o urmărea. Era un miros puternic de mentă amestecat cu cel de mușchi și... putrefacție. Era ciudat.

— Cine dracu' ești? a strigat ea la pe