162(2)

— E spre binele tuturor. Oricum era menit să se sfârșească.

— Aș vrea să ne inversăm rolurile. Mi-ar plăcea să-ți dau o palmă după ceafă de să te întorc pe dos.

În ciuda mea, reușesc să schițez un mic zâmbet.

— Ghinionul tău, eu sunt șeful tău.

— Din păcate, spune Julian, un zâmbet șmecheresc jucându-i pe buze. Știi că nu trebuie să se termine aici. Dacă o iubești, luptă pentru ea.

— Nu con