Ating ecranul și derulez prin bara de notificări — trei de la Richard, două de la Julian, patru de la menajera mea și un număr necunoscut. Îl șterg pe ultimul din jurnal înainte de a forma numărul lui Richard.

Vocea familiară se aude la celălalt capăt după al doilea țârâit.

„Eram pe punctul de a veni la tine acasă. Unde ai fost, omule?”

„Eu—” Vocea îmi este răgușită. Mi-o dreg și îmi masez ceafa.