Sângele purpuriu țâșni, stropind podeaua deformată din lemn, mirosul metalic umplând camera ca o furtună care putea îneca simțurile. Trupul lui Cornelius se zvârcolea violent, ochii ieșindu-i din orbite, cu pupilele dilatate de teroare pură. Frica îi învăluia, groasă și neagră ca smoala, înecând și ultima fărâmă din sfidarea sa.

"Nu... te rog", gâfâi el, cu vocea tremurând, cu mâinile alunecoase d