"Harper...?" a spus Carter, tăindu-i-se răsuflarea, în timp ce scurta distanța dintre noi doi.

"Eu sunt," am spus, sub formă de glumă. Niciunul dintre noi nu a râs. Eram pe muchie de cuțit, așteptând o reacție, bună sau rea. Voiam doar să se termine odată. Nu mai suportam. "Carter, dacă –"

"Arăți atât de frumoasă."

M-am îndreptat ușor, tresărind.

Privirea lui a coborât încet, cuprinzându-mă în înt