M-am trezit din nou în jur de ora 5 după-amiaza. Mă simțeam ca moartea pe pământ. Eram amețită, capul încă îmi zvâcnea (de la prea mult somn de data asta, presupuneam) și mă simțeam de parcă nu mai dormisem de zile întregi, ceea ce era fix opusul realității.

"Neața, somnoroaso," a spus Morgan de acolo de unde stătea, în fotoliul rabatabil.

"Mmm," am gemut și m-am ridicat în șezut. M-am uitat la ea