Privind retrospectiv acum, Cassius constată că habar nu avea ce-l apucase de a intervenit și i-a luat apărarea. Tot ce știa era că fusese copleșit de o furie foarte violentă, înfuriat de faptul că perechea lui Constantine îi vorbise de sus.

Dar de ce? De ce simțise nevoia să-i ia apărarea, mai ales într-o manieră atât de hotărâtă? La urma urmei, încercase în mod conștient să-și păstreze distanța,