Tatăl meu mârâie și se repede să-l lovească. Sebastian se mișcă însă mai repede, anticipând lovitura înainte de a-l lovi din nou. Mâinile lui înșfacă cămașa tatălui meu, trăgându-l spre el și lovindu-l cu capul. Trosnetul răsunător al capetelor lor izbindu-se mă face să mă doară dinții, în timp ce tatăl meu se prăbușește ca un sac de cartofi. Cane izbucnește în hohote de râs, făcându-mă să mă uit