Milian m-a tras înapoi într-o îmbrățișare reconfortantă. Mi-am șters lacrimile de umărul lui și am realizat că încă era îmbrăcat. Îmi spusese odată că nu-i place să doarmă cu cămașa pe el. Nevrând ca el să plece de lângă mine, am început să-i deschei cămașa.

Mi-a prins încheieturile și mi-a cuprins fața cu palmele. Râdea oare de mine?

"Ce faci, Sera? Cine dezbracă pe cineva plângând în halul ăsta?