Când m-am trezit a doua zi dimineață, m-am schimbat și am coborât să înot; fie l-am ratat pe Vincent, fie nu și-a făcut apariția, iar până m-am întors și am făcut duș, era aproape șapte. Când mă duc să-mi iau telefonul de unde e la încărcat pe noptieră, observ o cutie de catifea neagră.

Un zâmbet larg îmi trage de colțurile buzelor. Aproape că sunt orbită de diamantele sclipitoare când o deschid,