***

"Cum este?"

"Doarme." Sunt un pic înțepenită, vocea îmi e aspră de la plâns, brațul mă doare după ce a trebuit să o țin ridicată atât de mult timp. Suntem tăcuți o clipă.

"Ești bine?" Dă să intre, dar eu dau din cap negativ, iar ochii îmi coboară spre podea.

"Mă duc să o pun în pătuț acum."

Fără un cuvânt, se dă la o parte, ținându-mi ușa deschisă. Mă mișc încet, ca să nu o zdruncin. Ivan