Perspectiva lui Ezra

Un zâmbet mi se așterne pe față de îndată ce o simt. Am închis ochii și am expirat, lăsându-mi capul pe spate și simțind cum senzația mă învăluie.

„Uitasem ce bine e să fii acasă!” m-am gândit în timp ce țineam mâna scoasă pe fereastră, lăsând vântul să mi se lovească de mână și de față. Am simțit clipa în care am ajuns acasă, clipa în care am trecut în teritoriul lui Declan.