GENEVIEVE

În dimineața următoare, ne-am îmbarcat în avion.

Alistair era încă supărat pe mine. Era tăcut și indescifrabil. Tot progresul pe care-l făcusem în Roma se dusese pe apa sâmbetei.

Corect, până la urmă.

Era prima mea decolare reală. Conștientă de data asta, cel puțin.

Și deși era hotărât să mă trateze cu răceală, tot m-a lăsat să-l țin de mână în timp ce avionul prindea viață cu