Ce gând ridicol.

Cu coada ochiului, prind o mișcare în grădini și o zăresc pe Elara ținând-o de mână pe surioara ei. Amândouă au fețele îndreptate spre soare, ochii închiși, mici zâmbete pe buze. Rămân acolo, înghețat, incapabil să-mi smulg privirea de la acea scenă. Și când Elara o privește pe sora ei, neștiind că fetița o urmărește, văd dragostea în cea mai pură formă a ei. Mi se întorc mațele p