RYDER

Timp de un minut întreg, nu s-a schimbat niciun cuvânt între noi, ochii noștri fiind cei care vorbeau.

În cele din urmă, s-a resemnat cu pierderea suferită și s-a lăsat pe spate în scaun.

"Bănuiesc că ar trebui să începem să vorbim, atunci." Și-a împreunat degetele la ceafă. "Înainte de a continua, însă, mi-ar plăcea la nebunie să știu cum mai sunt copiii."

Ceva s-a schimbat în pieptul me