Apasă pe pagină pentru a deschide meniul rapid

Perspectiva Elarei

Veninul din vocile lor s-a încolăcit în jurul meu ca un cuib de șerpi.

— A fost mereu un gunoi. Acum îndrăznește să se afișeze pe aici de parcă i-ar fi locul? a rânjit disprețuitor unul dintre ei, scuipând pe podeaua lustruită de parcă însuși aerul pe care îl respiram îl jignea.

— Elara, recunoaște pur și simplu că te-ai târât până aici ca să te guduri pe lângă băiatul nostru de