RHEA

Stau nemișcată, nu mă reped, și nu-mi scot ghearele. O las să mă lovească din nou, apărându-mă abia din reflex. Ghearele ei îmi sfâșie antebrațul de data asta. Știe ce face. Nu vrea să mă omoare, vrea doar să mă însemneze, pentru ca eu să fac același lucru.

Se retrage, așteptând o reacție.

Când nu i-o ofer, sprânceana i se zbate.

„Ești atât de al naibii de patetică încât nici măcar nu te poți