Rhea

Trec ore întregi. Implor să fiu ascultată și eliberată, să nu mor.

Și pentru o vreme, nu se aude niciun sunet, nu e nicio prezență aici. Sunt doar eu, complet singură și speriată. S-a lăsat noaptea și abia mai zăresc ceva în acest loc întunecat. Îmi prind glezna deasupra cătușei, înfigându-mi degetele în ea, în timp ce stau pe loc cu îngrijorare. Nu vine nimeni. Absolut nimeni.

Liniștea