PERSPECTIVA AMAREI

Trecuseră două zile întregi și, din fericire, nu mai dădusem de August, deși eram sigură că avea mai degrabă de-a face cu faptul că aveam practic gărzi de corp în fiecare secundă a zilei.

Winnie jurase că nu le spusese băieților nimic, dar era clar că știau ceva, pentru că nu s-au dezlipit de mine, decât dacă a fost absolut necesar. Ca să nu spun mai mult, era copleșitor, dar șt