PERSPECTIVA AMAREI

Era în jur de ora nouă când cineva a bătut la ușa camerei. Winnie și cu mine ne-am privit cu îngrijorare în ochi în timp ce ea s-a ridicat încet să deschidă. Teama pusese stăpânire pe o parte din mine; ultima oară când am primit o astfel de vizită surpriză, am ajuns la spital. Am fost totuși șocată să văd o fată; o mai văzusem pe la cursuri, dar nu vorbisem niciodată până acum.