HUNTER

Mă surprindeam de fiecare dată când mintea îmi fugea la Katerina. Nu puteam împăca ceea ce îi spusesem și îi făcusem cu ceea ce trebuia să fac. De ce dracu' fusesem atât de... moale?

Am stat în umbrele din spatele cabinelor paznicilor, ascunzându-mă, fără să mă mișc, fără să scot un sunet. Doar așteptând. Mi-am privit agenții împachetând și înghesuindu-se în vehicule, așa cum plănuisem, lăs