„Nu mi-e foame”, insist eu, iar ea mă privește atât de tristă și cu ochii înlăcrimați, încât cedez. „Fie.” O las să mă tragă spre masa din sufragerie. A pregătit felul meu preferat de paste, iar stomacul mi se împotrivește și chiorăie la mirosul delicios al mâncării ei. Îmi scot jacheta și ne așezăm la masă destul de stânjeniți, doar privindu-ne unul pe celălalt. Rup primul contactul vizual, iau f