Râd și o gâdil în coaste, iar ea tresare chicotind. "Nu-mi mai corupe armăsarul, ștrengărițo."

Îmi zâmbește jucăuș, dându-mi mâinile la o parte când încerc să o gâdil, "E armăsarul meu acum."

„Armăsarul tău e chiar aici, iubito.” vreau să-i șoptesc la ureche. În schimb, îmi îngrop nasul în părul ei și îi inspir mirosul. "Ușor, fată. Mai ai multe de învățat înainte să poți să-l călărești singură."