Perspectiva lui Lewis.

Pluteam de fericire... mintea nu se oprea din a derula întâlnirea mea cu Dylan. Nu puteam opri zâmbetul care îmi juca pe buze în timp ce mă îndepărtam alergând de ea. Aveam nevoie de un duș, și acel duș trebuia acum să fie rece, dorințele au pus stăpânire pe mine și nu am putut să nu mă simt extrem de excitat de tot ce se întâmplase.

Parfumul lui Dylan stăruia pretutindeni