Perspectiva lui Dylan

Stăteam pe marginea lacului, privind apa de un albastru închis, ale cărei valuri superbe prindeau formă, cu ambele picioare goale scufundate ușor în substanța rece. Mintea îmi vuia de tot ce îndurasem, iar lacrimile încă îmi picurau din ochi. Era primul moment în care fusesem singură de când ajunsesem la baza Rebeliunii.

Unul dintre lucrurile bune în a fi departe de rege er