— Dă-i drumul, murmur eu. Nu are cu ce să strice.

În timp ce Klaus îi citește, caut orice semn că l-ar putea auzi, dar nu este mai mult decât o zvâcnire de deget ici și colo. Cu toate acestea, părea să-i aducă liniște. Mintea ei nu mai era la fel de agitată.

Pași răsună pe hol, alergând spre noi. Klaus și cu mine ne mutăm rapid la capătul patului lui Chloe, blocând-o din câmpul vizual exact când D