Perspectiva persoanei a treia

Lui Aaron i se părea deja destul de umilitor să alerge prin tabără întrebând cine avea „provizii feminine” de rezervă sau să fie prins trăgând de același pachet cu o lupoaică. Aaron simțea rușinea arzându-i prin blană; tot ce își dorea era să fugă. Nu mai avea deloc răbdare să observe nevoia altcuiva — nu când mândria lui era în joc.

— Rabdă. O să treacă, a mormăit el