Când am clipit deschizând din nou ochii, eram întinsă pe un scaun de piele, cu spătarul lăsat mult pe spate. Tavanul părea să fie curbat. Existau și alte scaune pe lângă al meu, similare ca formă și stil. Nicholas stătea pe unul dintre ele.

Ritualul se terminase, deci. Nu mai simțeam prea multă durere, deși epuizarea apăsa greu asupra mea.

Dar unde eram? Și unde era Elva?

Voiam să-l întreb pe Nich