Charlotte și cu mine am tot întors pe toate părțile materialele de pe masa de lângă mașinile de cusut.

„Trebuie să fie o culoare vie, nu? Ceva care să transmită: «Mă distrez»”, am spus eu. Am ridicat un sul de material roșu. „Ce zici de ăsta?”

Charlotte a clătinat din cap. „Roșul înseamnă pericol. O să-i provoci cuiva un atac de anxietate.”

Asta… era o bună observație. Roșul era culoarea sângelui,