„Julian?” l-am îndemnat eu. „Sigur ai venit dintr-un motiv?”

„Așa e”, a spus el, apoi s-a frecat pe frunte. „Asta-i adevărat.”

Și-a dres vocea din nou, apoi a stat mai drept. Când a pornit iarăși înainte, zâmbetul său arogant și obișnuit i-a alunecat înapoi pe față. Orice slăbiciune pusese stăpânire pe el dispăruse de mult acum.

„M-am gândit că ne-am putea utiliza timpul pentru mai multă a