Am zorit iapa să meargă cât de repede putea. Lupoaica mea era aici, o simțeam.

Dar apoi, brusc, a părut mai departe. Mă părăsea!

Pe aleea de dincolo de casă, o mașină a început să se îndepărteze. Am tras de frâie, ghidând calul în acea direcție.

Mai repede, mai repede. Aveam s-o pierdem!

Calul pufăia cu fiecare expirație grea. Copitele i-au clămpănit pe aleea de beton. Am urmărit mașina