În acea noapte, răceala mea trecuse suficient cât să mă pot reuni, în sfârșit, cu Elva. Am alergat spre ea, iar ea a alergat spre mine. Când s-a apropiat, am ridicat-o în brațe și am strâns-o la piept. Brațele ei mi-au cuprins gâtul și m-a îmbrățișat și ea la rândul ei.

— Mi-a fost dor de tine, Elva. Atât de dor.

— Mi-a fost dor de tine, mami.

Mark și dădaca ni s-au alăturat până la urmă,