Alcee a încremenit, țeapănă ca o scândură, când Don Torquato Lozano a înșfăcat-o în brațe, a tras-o spre el și a ținut-o strâns. Nasul i s-a îngropat în părul ei, de parcă ar fi inspirat-o, pentru ca apoi să expire zgomotos. Picioarele ei nu mai atingeau podeaua, fiind strivită de pieptul lui.

"Părăsește-mă din nou și va fi într-un sac pentru cadavre", i-a șoptit el la ureche.

Ochii ei s-au mărit