Alcee ținea mâna lui Antero într-a ei. Fiul ei era stoic, cu bărbia ridicată sfidător, în timp ce în dimineața de după ce Don Lozano îi dăduse ultimatumul, își însoțea mama în clădirea de birouri. Conversația pe care o avusese cu fiul ei încă îi răsuna în minte. Singura îngrijorare a lui Antero, când ea abordase subiectul faptului că tatăl lui voia să-l cunoască, fusese dacă acela avea s-o răneasc