Privea în jos, în timp ce sângele îi picura pe armură. Metalul negru căpătase o culoare roșiatică, oribilă, în ultimele zile. Arthur nici măcar nu avusese timp să o spele. A privit în jurul său. Lupta se stingea. Soldații rămași din armata estică fuseseră fie toți uciși, fie luați prizonieri de oamenii lui.

Spre surprinderea sa, locuitorii orașului chiar ajutaseră un pic, oferind hrană și adăpost