Câteva săptămâni mai târziu, Arthur tot nu se întorsese.

Ophelia se simțea din ce în ce mai singură, stând de una singură în grădina Concubinei Imperiale. Indiferent de câte ori i se spusese să nu-și facă griji, nu se putea abține să nu privească orizontul, dincolo de zidurile înalte ale Orașului.

Se schimbase pe parcursul ultimelor săptămâni. La insistențele noii sale protectoare, începuse să