Am stat trează până la unu sau doi dimineața, luptându-mă cu propriile emoții.

Eram într-o bătălie cu mine însămi în legătură cu ceea ce urma să fac. Mintea îmi era hotărâtă, dar asta nu mi-a oprit conștiința din a se contrazice cu mine.

Ideea mea era de-a dreptul stupidă și, dacă Viktor nu ar fi fost garda mea de corp, eram sigură că mi-ar fi pus capăt zilelor în secunda în care ar fi aflat ce am