Zăngănitul furculiței mele de farfuria cu margini aurii a rupt tăcerea dintre noi. Valentin a ridicat privirea din propria farfurie, cu o mână înfășurată în jurul paharului de vin, și a ridicat o sprânceană spre mine.

„A fost bun?”

„Bun?” m-am oprit, contrariată. „Băga-mi-aș, aia a fost probabil cea mai bună chestie pe care am mâncat-o vreodată.”

Valentin a zâmbit între aducerea paharului la buze.