Perspectiva lui Kaleb

Soarele dimineții strălucea puternic, dar nu era prea cald. Era genul de zi care te făcea să simți că nimic nu putea merge prost.

Stăteam în fața oglinzii, arajându-mi gulerul de la tricoul polo.

Nu prea le aveam eu cu golful, dar noul meu prieten, Abel, mă invitase la club și nu vrusesem să-l refuz.

Abel era un tip interesant. Tocmai se mutase înapoi din Londra și se vedea.