Perspectiva Lilei

Puteam auzi muzica de la o milă distanță, înainte măcar să ajungem la casă. Era atât de tare și nu semăna cu nimic din ce cunoșteam.

Casa era arhiplină când am ajuns; erau studenți de la academie și înăuntru, și afară. Pe majoritatea îi recunoșteam.

Presupuneam că, dacă aveam să dăm de necaz, măcar aveam să fim toți laolaltă. Nu era ca și cum ne puteau suspenda pe toți.

Rachel