Cora

— Gata, Ella! strig eu coborând scările, îmbrăcată pentru ziua în curs, cu Roger venind în urma mea.

— Aici! strigă ea, scoțând capul din sufragerie și zâmbindu-mi larg. Și, apropo, scuze, adaugă ea, schimonosindu-se puțin. Am fost foarte nepoliticoși dând buzna așa, nu-i așa?

— Te iert de îndată ce mi-l dai pe nepoțelul meu să-l țin în brațe câteva minute, spun, zâmbind și întinzând mâinile