Ella

„Oh, Ella”, suspină Cora, umerii lăsându-i-se în jos când îmi vede reacția la cuvintele ei. Se apropie cu pași mari de mine și mă învăluie într-o îmbrățișare mare. „Îmi pare rău”, îmi murmură ea în păr, „nu ar fi trebuit să o spun așa.” „Nu”, trag eu nasul, „ai dreptate – ar fi trebuit să ascult –”

„Este în regulă. Ai procedat atât de bine cu ea”, spune Cora, slăbind strânsoarea și întorcându